Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a asigurat că în acest an nu există pericolul de a pierde finanțarea alocată prin politica de coeziune. De asemenea, a menționat că în decembrie ar putea fi transferați banii corespunzători celei de-a patra cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Într-o declarație publică, Pîslaru a subliniat că obiectivul principal al ministerului său este evitarea riscului de dezangajare a fondurilor. „Am lansat apelurile necesare pentru a ne asigura că nu vom avea probleme în viitor”, a precizat el.
Referitor la PNRR, ministrul a anunțat că negocierile sunt în faza finală, cu doar câteva detalii tehnice de rezolvat. „Sperăm să încheiem acordul privind granturile și investițiile în scurt timp. Asta ne va permite să pregătim documentele pentru evaluarea Comisiei Europene în septembrie”, a explicat Pîslaru.
El a mai adăugat că procesul a fost simplificat semnificativ, reducând numărul de etape și obiective de la aproximativ 580 la jumătate. „Comisia a fost deschisă la discuții, iar această revizuire va ușura implementarea”, a spus ministrul.
Dacă totul merge conform planului, evaluarea Comisiei Europene va fi finalizată până în septembrie, iar noul cadru al PNRR va putea fi aprobat la reuniunea Ecofin din octombrie. În paralel, România se pregătește să depună cererea de plată nr. 4, care ar putea fi onorată în decembrie.
Pe lângă acestea, Pîslaru a menționat câteva proiecte importante finanțate prin PNRR:
– Ministerul Dezvoltării va primi 180 de milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor.
– Ministerul Mediului are alocați suplimentar 200 de milioane de euro pentru proiecte de apă, canalizare și gestionarea deșeurilor.
– Ministerul Energiei a obținut fonduri pentru investiții în hidrogen.
– Sistemul de sănătate va beneficia de încă 260 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale noi, în plus față de cele cinci deja aprobate.
– Ministerul de Interne a primit confirmare preliminară pentru achiziția a 600 de ambulanțe, în valoare de 90 de milioane de euro.
Aceste inițiative arată că România continuă să atragă și să utilizeze eficient fondurile europene, consolidând astfel infrastructura și serviciile publice.