Migrația, un pilon al economiei europene în fața crizelor

Economia europeană a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani, în ciuda unor șocuri majore, iar un factor esențial în această ecuație a fost aportul lucrătorilor străini. Potrivit unor analize recente, aceștia au contribuit semnificativ la menținerea dinamici economice, susținând atât creșterea ocupării forței de muncă, cât și a produsului intern brut.

În perioada post-pandemie, Europa s-a confruntat cu creșteri istorice ale prețurilor energiei și cu presiuni inflaționiste puternice. În acest context, afluxul de muncitori din afara Uniunii Europene a permis economiilor naționale să absoarbă mai ușor aceste șocuri. Statisticile arată că, deși reprezintă o proporție relativ mică din totalul forței de muncă, lucrătorii străini au generat aproximativ jumătate din noile locuri de muncă create în ultimii trei ani.

Fără această contribuție, piețele muncii ar fi fost mult mai tensionate, iar capacitatea de producție ar fi scăzut. Unele dintre cele mai puternice economii ale continentului, precum Germania sau Spania, și-ar fi înregistrat performanțe economice substanțial inferioare în absența forței de muncie migrante.

Pe lângă compensarea unor tendințe demografice negative, cum ar fi scăderea natalității și îmbătrânirea populației, migrația a mai avut un rol important în temperarea presiunilor salariale și inflaționiste. Companiile au putut să-și extindă activitatea fără a se confrunta cu o criză acută de personal.

Totuși, pe plan politic, fenomenul migrației continuă să stârnească reacții puternice. Multe guverne se confruntă cu presiuni de a limita numărul de noi veniți, în contextul în care partidele cu agenda restrictivă câștigă teren în opinia publică. Această tensionare dintre necesitățile economice și realitățile politice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul rezilienței economice a Europei.

Pe termen lung, capacitatea de a atrage și integra forță de muncă străină va rămâne critică pentru menținerea prosperității, dar reacțiile populiste și schimbările demografice pot amenința acest echilibru delicat.