Temperaturile extreme, incendiile și umiditatea ridicată transformă profund industria turistică globală, iar călătorii își reorientează vacanțele către zone cu climă mai blândă. Turiștii evită progresiv destinațiile tradiționale, precum Grecia sau Portugalia, optând pentru locuri mai răcoroase, fenomen denumit „coolcations”.
Aproape jumătate dintre consultanții din turismul de lux confirmă că clienții și-au modificat planurile tocmai din cauza condițiilor meteorologice extreme. Valurile de căldură au forțat închiderea temporară a unor obiective emblemate, precum Acropola din Atena sau Turnul Eiffel din Paris.
Impactul asupra turismului european este inegal: regiunile nordice, precum cele din Scandinavia, înregistrează o creștere a cererii, în timp ce zonele sudice se confruntă cu o scădere semnificativă a numărului de vizitatori.
Copenhaga, de exemplu, implementează măsuri inovatoare pentru a atrage turiștii conștienți de mediu. Prin programul „CopenPay”, orașul oferă beneficii celor care optează pentru transport ecologic. Autoritățile au reabilitat portul, transformându-l într-un spațiu de agrement, cu zone de înot deschise publicului. De asemenea, orașul a dezvoltat o rețea de parcuri care funcționează ca puncte de răcire naturală.
Parisul, la rândul său, a luat măsuri pentru a atenua efectele căldurii. S-au creat peste 800 de spații verzi, denumite „insule de răcoare”, iar pentru prima dată după un secol, Seina a fost deschisă înotului, după investiții substanțiale în modernizarea infrastructurii. Autoritățile pariziene înlocuiesc treptat locurile de parcare cu zone împădurite, contribuind la scăderea temperaturii în mediul urban.
Aceste adaptări reflectă o schimbare profundă atât în comportamentul turiștilor, cât și în strategiile orașelor care doresc să rămână atractive în contextul încălzirii globale.
