Decizia de suspendare a unor proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este privită cu îngrijorare, fiind considerată un pas riscant atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Această măsură ameninţă să submineze poziţia de negociere a ţării noastre în dialogul cu instituțiile europene.
Iniţial, PNRR a fost promovat ca un instrument cheie pentru modernizare şi reformă, dar, în practică, a devenit un subiect de dispută politică, lipsit de transparenţă şi de consultare publică adecvată. În loc să fie un motor al progresului, planul s-a transformat într-un simbol al inefficienţei administrative şi al lipsei de coeziune socială.
Suspendarea unor investiții esențiale, anunțată printr-o ordonanță de urgență, confirmă faptul că multe dintre obiectivele stabilite nu au fost atinse. Lipsa de dialog cu societatea civilă şi partenerii sociali, precum și opacitatea în implementare, au erodat încrederea în acest proiect naţional.
Măsurile propuse nu fac decât să amâne problemele, transferând responsabilități către viitoare perioade de programare financiară, fără a rezolva cauzele profunde ale eşecului. Acest lucru poate duce la litigii, pierderi de fonduri europene şi reducerea credibilităţii României.
Impactul asupra economiei va fi semnificativ: investițiile în infrastructură, sănătate, educație și digitalizare vor fi întârziate, iar decalajele regionale se vor adânci. Într-un context de creştere economică modestă şi inflaţie persistentă, suspendarea fondurilor accesibile oferite de PNRR este o alegere contraproductivă.
Este necesar ca orice reevaluare a planului să se desfăşoare într-un cadru transparent şi consultativ, respectând angajamentele faţă de Comisia Europeană. Abordarea actuală riscă să compromită nu doar viitoarele negocieri, ci şi şansele României de a se dezvolta armonios şi durabil.
