Parlamentul entității sârbești din Bosnia și Herțegovina a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă demiterea liderului Milorad Dodik de la funcția de președinte. Decizia instanței bosniace de a-l înlătura de la putere a fost respinsă de legislativul din Banja Luka, care a cerut oficial lui Dodik să-și continue mandatul.
În august, instanța bosniacă a condamnat liderul entității sârbești la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Ulterior, Dodik a plătit o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea, însă mandatul său a fost revocat.
Întrebarea care va fi pusă în referendum este dacă cetățenii acceptă deciziile Înaltului Reprezentant Internațional, Christian Schmidt, și ale instanțelor bosniace de a-l demite pe Dodik. Autoritățile de la Banja Luka nu recunosc legitimitatea lui Schmidt și nici autoritatea instanțelor centrale, susținând că numirea reprezentantului internațional nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU.
Expertiza juridică din Sarajevo indică faptul că Constituția bosniacă nu permite entităților să organizeze independent astfel de referendumuri. De asemenea, Parlamentul Republicii Srpska a anunțat intenția de a pregăti o rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, aspect care, de asemenea, nu este prevăzut de legea fundamentală a țării.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a refuzat să participe la vot, iar un deputat opozant a avertizat că decizia intră pe un „teren minat”.
Liderul Milorad Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și pro-ruse, a reluat în dezbaterile parlamentare retorica sa despre imposibilitatea coexistenței cu populația bosniacă musulmană. El a amenințat în repetate rânduri cu separarea entității sârbești și unirea cu Serbia.
Bosnia și Herțegovina funcționează după încheierea războiului din 1992–1995 sub egida Acordurilor de la Dayton, care prevede o structură statală descentralizată, cu două entități autonome – Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska – și un district special, Brčko.
