Un cutremur masiv, cu magnitudinea de 8,8, a zguduit peninsula Kamceatka, în estul Rusiei, generând temeri privind un posibil tsunami distrugător. Cu toate acestea, valurile care au urmat au fost mult mai mici decât cele așteptate, evitând o catastrofă majoră.
Situată pe faimoasa „Centură de Foc a Pacificului”, zona este cunoscută pentru activitatea seismică intensă. Cutremurele puternice sunt frecvente aici, iar cel din această săptămână a fost unul dintre cele mai mari din ultimele decenii. În 1952, o altă seism de magnitudine 9,0 a lovit aproape în același loc.
De ce nu a urmat un tsunami catastrofal?
Deși cutremurul a fost extrem de puternic, tsunamiul generat a avut unde relativ mici, cu înălțimi de până la 4 metri în unele zone. Spre comparație, în 2004, tsunamiul din Oceanul Indian a produs valuri de zeci de metri, iar cel din Japonia din 2011 a cauzat distrugeri masive.
Experții explică că înălțimea unui tsunami nu depinde doar de magnitudinea cutremurului, ci și de configurația fundului mării și de relieful zonei afectate. „Dacă pământul se mișcă într-un anumit unghi sau dacă există obstacole naturale, energia tsunamiului poate fi disipată”, precizează specialiștii.
Sistemele de avertizare au făcut diferența
În ultimii ani, țările din regiunea Pacificului și-au îmbunătățit sistemele de avertizare timpurie. Acestea permit evacuarea rapidă a populației, reducând riscul de victime. Spre deosebire de tragedia din 2004, când mii de oameni au murit din cauza lipsei de avertismente, acum autoritățile pot reacționa mult mai eficient.
„Nu putem prezice exact când va avea loc un cutremur, dar putem estima probabilitățile și ne putem pregăti”, subliniază seismologii. Replici ale cutremurului din Kamceatka sunt anticipate în următoarea lună, iar monitorizarea continuă.
Astfel, deși cutremurele puternice rămân o amenințare reală, progresele în domeniul seimologiei și al sistemelor de avertizare reduc semnificativ riscurile pentru comunitățile din zonele afectate.
