În Bolivia, scrutinul prezidențial din 19 octombrie marchează o potențială schimbare de guvernare după aproape două decenii de conducere socialistă. Totuși, pentru comunitățile indigene și pentru cei preocupați de mediu, niciunul dintre candidații care au acces în turul al doilea – centristul Rodrigo Paz și conservatorul Jorge Quiroga – nu oferă soluții convingătoare pentru stoparea devastării Amazonului.
Ambii promit reforme ecologice, de la controlul incendiilor până la agricultură sustenabilă și finanțare verde, dar criticii subliniază că amândoi se bazează pe același model economic care a condus la defrișări masive, poluare și pierderi dramatice de biodiversitate.
Pădurile tropicale boliviene, parte vitală a bazinului amazonian, se află într-un declin alarmant. Specialiștii avertizează că degradarea a atins un punct critic, iar schimbările climatice se resimt și la nivel local: rezervele de apă scad, iar secetele devin tot mai frecvente. În plus, exploatarea aurului a dus la contaminarea apelor cu mercur, afectând atât ecosistemele, cât și sănătatea locuitorilor.
Comunitățile indigene, care trăiesc în simbioză cu natura, sunt cele mai vulnerabile. Multe dintre aceste grupuri se confruntă cu pierderea teritoriilor, poluarea resurselor și o lipsă tot mai mare de hrană și apă potabilă. Pentru ei, promisiunile politice rămân adesea doar pe hârtie.
În ciuda acestor probleme grave, campania electorală a acordat o atenție limitată mediului, concentrându-se în schimb pe criza economică. Propunerile privind extinderea agriculturii industriale sau a exploatărilor minerare riscă să agraveze și mai mult situația ecologică.
Astfel, indiferent de câștigător, perspectiva unui viitor sustenabil rămâne incertă. Pentru mulți bolivieni, protejarea naturii nu este doar o problemă de mediu, ci una de supraviețuire.
