Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a exprimat îngrijorări cu privire la măsurile de restructurare propuse de Guvern, susținând că acestea ar putea afecta capacitatea instituției de a-și îndeplini atribuțiile esențiale. Conform unui comunicat oficial, reducerea resurselor umane și a fondurilor salariale ar putea compromite supravegherea piețelor financiare non-bancare, inclusiv asigurările, piețele de capital și pensiile private.
Reprezentanii ASF au subliniat că instituția funcționează ca un contributor net la bugetul de stat, virând sume substanțiale anual. De exemplu, în 2024, ASF a contribuit cu 53,5 milioane de lei, iar pentru 2025 se estimează o contribuție de până la 85 de milioane de lei. Aceste fonduri provin din veniturile curente ale autorității, nu din bugetul public.
Într-un context european caracterizat de complexitate și reglementări tot mai extinse, cum ar fi cele privind inteligența artificială, reziliența digitală sau activele digitale, ASF subliniază că are nevoie de specialiști cu expertiză specifică. Majoritatea posturilor sunt în domeniile de specialitate, nu în serviciile de suport, iar reducerile planificate ar putea atinge tocmai acest nucleu de competențe.
De asemenea, autoritatea menționează că preocupările sale au fost susținute și de structurile europene de supraveghere financiară, care au solicitat asigurarea independenței și a resurselor necesare pentru îndeplinirea mandatului. ASF a inițiat deja procese interne de optimizare, reducând numărul total de posturi și demarând proiecte de digitalizare finanțate din fonduri europene.
În încheiere, ASF își reafirmă angajamentul de a continua implementarea standardelor europene și de a propune amendamente care să permită o restructurare echilibrată, fără a afecta stabilitatea sistemului financiar.
