Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă deciziile judecătorești care l-au îndepărtat de la putere pe liderul Milorad Dodik. Această mișcare reaprinde tensiunile politice din țara balcanică.
Dodik a fost condamnat la începutul lunii august la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, după ce a ignorat hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și ale reprezentantului internațional pentru țară. Ulterior, instanța i-a permis să plătească o amendă pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea, dar, pe 18 august, i-a fost respins apelul și i-a fost revocat mandatul de președinte al Republicii Srpska.
În pofida acestor decizii, parlamentul din Banja Luka a respins toate măsurile și l-a îndemnat pe Dodik să-și continue mandatul. Referendumul va include o întrebare care pune sub semnul întrebării legitimitatea deciziilor reprezentantului internațional și a instanțelor bosniace.
Autoritățile de la Banja Luka susțin că numirea reprezentantului internațional nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei. De asemenea, ele nu recunosc autoritatea instanțelor centrale și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional din Sarajevo subliniază că legea fundamentală a țării nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor statale. De asemenea, parlamentul a aprobat inițierea unui proiect de rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, o mișcare și ea fără bază constituțională.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, un deputat avertizând că decizia poate duce la escaladarea conflictului.
Dodik, care promovează de ani de zile ideea separării de Bosnia și Herțegovina și unirii cu Serbia, și-a reiterat poziția în timpul dezbaterilor, exprimând scepticism cu privire la coexistența cu majoritatea bosniacă musulmană a țării.
Bosnia și Herțegovina funcționează după încheierea războiului din 1992–1995 sub un sistem de guvernare descentralizat, stabilit prin Acordurile de la Dayton, care prevede două entități autonome — Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska — și un district separat, sub supravegherea unui reprezentant internațional.
