Încercările de a stabili un acord internațional obligatoriu privind reducerea poluării cu plastic s-au soldat cu un eșec la Geneva, după zece zile de discuții tensionate. Delecții din 185 de țări nu au reușit să ajungă la un consens asupra textului tratatului, lăsând negocierile într-un impas.
În ciuda eforturilor diplomatice intense, divergențe profunde au împiedicat înțelegerea. Pe de o parte, o coaliție formată din Uniunea Europeană, Canada, Australia și numeroase state din America Latină, Africa și zonele insulare susțineau adoptarea unui acord ambițios, care să vizeze reducerea producției globale de plastic și eliminarea materialelor periculoase. Pe de altă parte, țări cu economii dependente de hidrocarburi, inclusiv importante producătoare de petrol, s-au opus oricăror măsuri care să limiteze producția de plastic sau să interzică anumite substanțe.
Un reprezentant al Norvegiei a anunțat cu regret că nu s-a putut ajunge la un tratat în urma acestor discuții. India și Uruguay au subliniat, de asemenea, lipsa de consens, iar mulți alți delegați și-au exprimat dezamăgirea. Reprezentanți ai Fijilor au considerat că acest blocaj subminează multilateralismul, în timp ce un ministru francez a acuzat anumite state că acționează pe baza unor interese financiare pe termen scurt, ignorând sănătatea publică și sustenabilitatea economică.
Viitorul procesului de negociere rămâne nesigur. Uganda a propus organizarea unei noi runde de discuții, iar un comisar european a menționat că dezbaterile de la Geneva au constituit o bază utilă pentru viitoarele eforturi. Cu toate acestea, problema poluării cu plastic devine tot mai urgentă. Statisticile indică faptul că, după anul 2000, s-a produs mai mult plastic decât în întreaga perioadă anterioară, iar tendința este una de creștere accelerată. Fără măsuri concrete, se estimează că producția globală de plastic se va tripla până în 2060.
Doar o mică parte din plasticul produs este reciclat, iar poluarea afectează tot mai mult ecosistemele și sănătatea umană. Organizații de mediu au reacționat dur la blocajul negocierilor, descriind situația ca un semnal de alarmă și subliniind că interesele industriale petrochimice continuă să primeze asupra protecției mediului.
