Filmul „Dracula” al lui Radu Jude: o satiră asupra inteligenței artificiale și a industriei cinematografice

În noul său film, regizorul Radu Jude explorează cu un umor sumbru și excesiv impactul inteligenței artificiale asupra creației artistice. Producția, prezentată în competiția oficială de la Festivalul de Film de la Locarno, urmărește povestea unui scenarist care recurge la tehnologie pentru a genera idei pentru un film cu vampiri.

Protagonistul, interpretat de Adonis Tanța, se confruntă cu sugestii absurde și adesea vulgare oferite de un software, punând în lumină limitele și bizareria unei arte concepute algoritmic. Prin secvențe care alternează filmări reale cu imagini sintetice, Jude construiește o critică la adresa standardizării și comercializării excesive a conținutului cultural.

Acțiunea se mută apoi în Sighișoara, transformată într-un fel de parac al banalității turistice, unde un vampir epuizat, jucat de Gabriel Spahiu, însoțit de Oana Maria Zaharia, încearcă să scape dintr-un circuit absurd și violent. Povestea devine o metaforă a exploatării, a oboselii creative și a decadenței sociale, teme recurente în filmografia autorului.

Cu o abordare ce amestecă comedia cu tragedia, Radu Jude reușește să transmită senzația de supra-saturație și deznădejde, lăsând spectatorul cu reflexii asupra viitorului artei și al condiției umane în era digitală. Filmul, care depășește două ore și jumătate, este o experiență intensă, uneori extenuantă, dar plină de momente memorabile și pline de forță critică.