Autoritățile române au demascat o complexă operațiune de influențare a procesului electoral, susținută de Moscova, care a avut ca scop destabilizarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Într-un dosar penal, Parchetul General a adunat dovezi care atestă implicarea unor structuri afiliate Rusiei în manipularea opiniei publice prin intermediul unor rețele de conturi false și boți, care au acoperit peste 1,3 milioane de utilizatori.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului a negat orice implicare, într-un ton similar celor folosite anterior în cazul acuzațiilor privind amestecul în alegerile din Statele Unite. Însă, după cum afirmă surse oficiale, negarea nu anulează dovezile consemnate în actele de urmărire penală.
Mecanismul de război hibrid a fost construit pentru a afecta nu doar rezultatul scrutinului, ci și pentru a submina ordinea publică și încrederea în instituțiile statului. Este vorba despre un efort coordonat, la care au lucrat unități de securitate și justiție, unele vizibile, altele cu activități discrete.
Acest caz reprezintă un exemplu de reacție instituțională promptă și eficientă, care poate servi ca model de studiu pentru alte state europene confruntate cu amenințări similare. România a demonstrat că deține mecanismele necesare pentru a se apăra împotriva încercărilor de destabilizare și că democrația sa este activă, nu pasivă.
Alegerile din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul repetat din mai 2025 a fost câștigat de un candidat independent, pro-european. Acest episod subliniază faptul că amenințările asupra proceselor democratice nu au dispărut, iar vigilența rămine esențială.
