Autoritățile române au demascat o operațiune complexă de influențare a procesului electoral, susținută de interese ruse, menită să destabilizeze țara înaintea scrutinului prezidențial. Potrivit unor surse oficiale, mecanismul hibrid a fost construit pentru a afecta rezultatul votului și a submina încrederea în instituțiile democratice.
Dovezile adunate în dosarul penal indică faptul că patru companii cu legături cu Moscova au operat o rețea de conturi false și boți, atingând peste 1,3 milioane de utilizatori. Scopul acestora a fost diseminarea de informații manipulate și crearea unui climat de instabilitate.
În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat orice implicare, comparând acuzațiile cu cele aduse anterior în SUA. „Nu există niciun fundament real în astfel de afirmații”, a declarat el.
Pe plan intern, autoritățile au reacționat prompt. Instituțiile de justiție și cele de securitate au lucrat împreună pentru a identifica și contracara amenințarea. Acest efort coordonat este privit ca un model de reacție în fața unor atacuri hibride, iar experiența românească poate oferi lecții valoroase altor state europene.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar în turul repetat din mai 2025, candidatul independent pro-european Nicușor Dan a obținut victoria.
Democrația română și-a demonstrat reziliența, iar capacitatea de apărare instituțională rămâne activă. Amenințările hibride, însă, persistă, iar vigilența continuă este esențială.
