Miercuri, Curtea Constituțională a României analizează o sesizare depusă de președintele țării, care contestă constituționalitatea unor modificări aduse Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Potrivit președintelui, modificările legislative adoptate de Parlament încalcă mai multe prevederi constituționale și permit stabilirea unor elemente constitutive ale infracțiunilor prin acte administrative, nu prin lege. Printre altele, textul extinde sancțiunile pentru exercitarea fără drept a unor funcții religioase, incluzând nu doar preoți, ci și rabini, imami și alte funcții clericale sau monahale stabilite la cererea cultelor.
Sesizarea susține că legea permite Secretariatului de Stat pentru Culte să definească, la cererea diverselor culte, ce înseamnă „alte funcții” asimilate celor de preot, rabin sau imam. Acest lucru ar transfera atribuții legislative unui organism administrativ, contrar principiilor constituționale.
De asemenea, președintele consideră că enumerarea funcțiilor clericale este incompletă și discriminatorie, deoarece nu ține cont de toate titulaturile specifice celor 18 culte recunoscute oficial în România. De exemplu, cultul musulman are funcția de muftiu, iar alte comunități religioase folosesc denumiri precum „păstor” sau „bătrân”.
O altă problemă ridicată este prevederea care acordă cultelor dreptul exclusiv de a stabili modalitățile religioase de cinstire a unor persoane canonizate sau sanctificate. Această dispoziție este considerată a fi o restricție nejustificată a libertății religioase și a libertății de exprimare.
Curtea Constituțională va analiza aceste aspecte și se va pronunța asupra respectării prevederilor constituționale în cadrul procedurii legale.
