Integrarea mai eficientă a femeilor, persoanelor în vârstă, migranților și celor cu handicap pe piața muncii ar putea atenua deficitul de forță de muncă și de competențe din Uniunea Europeană. Conform unui raport recent, aceste grupuri, în prezent subreprezentate, constituie o resursă valoroasă în contextul schimbărilor demografice care amenință să reducă numărul lucrătorilor europeni cu până la 18 milioane până în 2050.
În prezent, aproximativ 51 de milioane de persoane în vârstă de muncă se află în afara pieței forței de muncă, majoritatea aparținând acestor categorii. Sporirea participării lor ar putea apropia Uniunea Europeană de obiectivul unei rate de ocupare de 78% până în 2030, contribuind simultan la coeziunea socială și la combaterea sărăciei.
Raportul evidențiază că deși piața muncii europeană se menține robustă, există încă disparități semnificative. Participarea femeilor rămâne cu 10 puncte procentuale sub cea a bărbaților, 32 de milioane de femei fiind în afara forței de muncă, în principal din cauza responsabilităților de îngrijire neremunerate și a accesului limitat la servicii de childcare. Extinderea acestor servicii ar putea crește rata de ocupare feminină cu până la 30% în unele state membre și ar stimula PIB-ul european cu până la 1,7%.
Persoanele în vârstă reprezintă un alt segment subutilizat, aproape 20 de milioane de cetățeni cu vârste între 55 și 64 de ani fiind în afara pieței muncii. Reforme ale sistemului de pensii, programe de pensionare treptată și formare profesională ar putea spori participarea acestora.
Migranții se confruntă cu provocări precum bariere lingvistice, nerecunoașterea calificărilor și discriminare, 38% dintre ei confruntându-se cu riscul sărăciei. Cu toate acestea, aduc competențe esențiale pentru sectoarele cu deficit acut de forță de muncă. Măsuri precum stimulente fiscale, formare lingvistică și proceduri simplificate de obținere a permiselor de muncă ar putea spori integrarea lor.
Pentru persoanele cu handicap, ratele de ocupare au crescut ușor, de la 55,6% în 2022 la 56,4% în 2024, dar rămân semnificativ sub media persoanelor fără handicap (84%). Sistemele de cote, măsurile anti-discriminare și programele de plasare profesională s-au dovedit eficiente în sprijinirea integrării lor.
Aceste concluzii subliniază necesitatea unor politici coordinate care să elimine barierele și să promoveze egalitatea de șanse, transformând potențialul neexploatat al acestor grupuri într-o soluție viabilă pentru criza europeană a forței de muncă.
