Unul dintre cele mai semnificative desafiate pe care le întâmpină tinerii din Uniunea Europeană îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în anul 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, înscrise în sistemul de învățământ sau incluse în programe de formare profesională. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră, iar obiectivul european de a reduce acest indicator sub 9% până în 2030 pare dificil de atins pentru multe state membre.
În topul negativ al țărilor cu cele mai multe cazuri de tineri NEET se regăsesc România, Grecia, Serbia, Italia, precum și Turcia și Bosnia și Herțegovina. Situația este deosebit de alarmantă în cazul României, unde aproape 20% dintre tineri se află în această categorie. La polul opus se situează țări precum Olanda și Islanda, cu rate de doar 4,9%, respectiv 5%.
Analiza arată, de asemenea, că există diferențe notabile între femei și bărbați. În unele state, cum ar fi Turcia sau România, procentul tinerelor care nu lucrează și nu studiază este semnificativ mai mare decât cel al tinerilor. Această discrepanță subliniază inegalitățile persistente de gen de pe piața muncii și în accesul la educație.
Specialiștii susțin că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre programele educaționale și cerințele economice. Mulți tineri nu găsesc oportunități care să corespundă calificărilor dobândite, iar un număr îngrijorător renunță complet să mai caute un loc de muncă sau să se perfecționeze. Acest lucru nu afectează doar șansele individuale, ci și dezvoltarea economică a țărilor respective.
Pentru a combate această problemă, este necesară o abordare integrată, care să vizeze atât reformarea sistemului educațional, cât și crearea de politici active de ocupare a forței de muncă, adaptate nevoilor reale ale pieței.
