Unul dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă tinerii din Europa este excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în 2024, 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, înscrise în sistemul de educație sau incluse în programe de formare profesională. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, reprezintă o problemă majoră pentru numeroase state membre ale Uniunii Europene.
Țări precum România, Serbia, Grecia, Italia, Turcia și Bosnia și Herțegovina se situează printre statele cu cele mai preocupante valori. În cazul României, procentul atinge 19,4%, iar Turcia înregistrează chiar 25,9%. La polul opus, țări precum Olanda și Islanda se bucură de rate mult mai scăzute, de doar 4,9%, respectiv 5%.
Analiza datelor relevă și diferențe notabile între femei și bărbați. În România, de exemplu, 25,2% dintre tinere se regăsesc în categoria NEET, față de 14% în cazul tinerilor. Această discrepanță este și mai evidentă în Turcia, unde procentul este dublu în rândul femeilor.
Specialiștii subliniază că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre cerințele pieței muncii și programele educationale. Mulți tineri nu reușesc să se integreze profesional din cauza unor competențe care nu mai sunt actuale sau care nu răspund nevoilor economice.
În încercarea de a atenua acest dezafect, Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să reducă sub 9% ponderea tinerilor NEET. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre înregistrează valori semnificativ mai mari, ceea ce indică faptul că drumul spre atingerea obiectivului va fi una lungă și complexă.
