Investițiile realizate de Fondul de Pensii Guvernamental al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse majore în perioada preelectorală, generând discuții aprinse cu privire la gestionarea celui mai mare fond suveran de investiții din lume. Dezbaterea publică a escaladat, punând sub semnul întrebării transparența și etica investițiilor instituției.
Partidele de dreapta, care ar putea forma o majoritate parlamentară strânsă, susțin păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, forțele de stânga cer retragerea imediată a fondurilor din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le caracterizează ca fiind ilegale. Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern de coaliție de adoptarea unei poziții ferme de dezinvestire.
Conform unor surse apropiate administrației fondului, directorul Nicolai Tangen a descris situația drept una fără precedent, cu implicații grave asupra încrederi publice în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a decis vânzarea participațiilor de la 23 de companii israeliene, dar menține încă investiții substanțiale, evaluate la circa 1,85 miliarde de dolari. Ministrul Finanțelor a confirmat că sunt analizate noi măsuri de dezinvestire.
Fondul, care investește veniturile obținute din exploatarea resurselor de petrol și gaze, operează după norme etice stricte, interzicând finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. Presiunile politice actuale testează reziliența acestor principii și pun la încercare coerența deciziilor de investiții.
