Investițiile Fondului de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în contextul campaniei electorale din acest an. Cel mai mare fond suveran de investiții din lume se află sub lupă, iar partidele politice își conturează poziții diametral opuse cu privire la gestionarea activelor.
Forțele de dreapta, care speră să obțină o majoritate parlamentară, susțin menținerea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea imediată a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le descriu ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un eventual guvern laburist de adoptarea unei politici clare de dezinvestire. Conform unor surse, directorul fondului, Nicolai Tangen, a caracterizat situația drept una fără precedent, cu implicații majore asupra încrederi publice în administrarea sumei de 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții substanțiale, evaluate la aproximativ 1,85 miliarde de dolari. Ministrul Finanțelor a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Presiunile asupra guvernului cresc, atât din partea opoziției, cât și din interiorul coaliției de guvernare. Fondul, care investește veniturile din petrol și gaze în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor reguli etice stricte, adoptate încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
