Guvernul României a inițiat un pachet de măsuri fiscale menite să contracareze deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Printre acțiunile adoptate se numără majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Potrivit ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, aceste decizii sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară și echitatea fiscală. El a menționat că vor urma și alte reforme, inclusiv în domeniul pensiilor speciale și al administrării companiilor de stat.
Măsurile au stârnit deja reacții publice, cu proteste în București și alte orașe. Partidul AUR, aflat în opoziție, a cerut alegeri anticipate și a incitat la refuzul plății impozitelor. În ciuda acestor tensiuni, guvernul susține că este determinat să continue eforturile de consolidare fiscală.
Situația economică a țării este agravată de creșterea economică modestă, de doar 0,3% în trimestrul al doilea, și de presiunile inflaționiste care au determinat Banca Națională să mențină rata dobânzii la 6,5%. De asemenea, România riscă să piardă o parte din fondurile europene destinate redresării post-pandemice dacă nu îndeplinește anumite condiții până la sfârșitul anului viitor.
Coaliția guvernamentală, formată din patru partide, se confruntă cu provocări interne și externe, inclusiv cu o popularitate în scădere în sondaje. Expertii estimează că presiunile politice și sociale ar putea testa coeziunea guvernului pe termen lung.
Cetățenii se arată sceptici față de măsurile anunțate, exprimând îngrijorări cu privire la creșterea costurilor de viață și la necesitatea unei mai bune gestionări a resurselor publice.
