Decizia de a suspenda o parte din investițiile incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a stârnit reacții puternice. Potrivit unor analize, măsura nu doar că periclitează obiectivele economice ale țării, dar subminează și poziția României în dialogul cu Comisia Europeană.
Inițial, PNRR a fost prezentat ca un instrument cheie pentru modernizare, un proiect amplu ce cuprinde reforme administrative și investiții substanțiale. În realitate, implementarea sa a fost marcată de opacitate, lipsă de consultare publică și decizii întârziate, transformând planul într-un subiect de dispută politică rather decât un motor al dezvoltării.
Suspendarea unor proiecte finanțate prin PNRR, propusă printr-o ordonanță de urgență, este văzută ca o recunoaștere tacită a eșecului în atingerea obiectivelor stabilite. Lipsa transparenței, nerespectarea calendarului și absența unui dialog real cu partenerii sociali au erodat încrederea în acest program.
Această decizie are implicații grave: vulnerabilizează capacitatea de negociere a țării pentru viitoarele perioade de finanțare europeană, expune statul la litigii și compensații, și amenință proiecte esențiale în domeniile infrastructurii, sănătății, educației și digitalizării. Amânarea investițiilor va perpetua decalajele regionale și va încetini recuperarea economică.
De asemenea, transferul unor proiecte către perioada de programare 2028-2034 nu constituie o soluție viabilă, ci doar amână problemele și păstrează ambițiile politice nesustenabile. Este necesar ca orice modificare a PNRR să se realizeze în cadrul formal al comitetului de monitorizare, cu consultarea partenerilor sociali și în conformitate cu cerințele europene.
În contextul creșterii economice modeste, al inflației persistente și al nevoilor acute de dezvoltare, menținerea investițiilor publice – mai ales cele cu finanțare europeană – este vitală. Abandonarea sau suspendarea acestora afectează nu doar economia, ci și credibilitatea țării pe plan european.
