În contextul continuării războiului din Ucraina, fostul președinte american Donald Trump și-a reiterat rolul de mediator global, evidențiind o serie de acțiuni diplomatice din ultima perioadă. Acestea au variat de la amenințări economice până la presiuni politice, cu rezultate eterogene.
Una dintre inițiativele recente a fost semnarea unei declarații comune între Armenia și Azerbaidjan, care s-au angajat să dezvolte relații pașnice după decenii de tensiuni. Trump a menționat că a folosit potențialul acordurilor comerciale ca pârghie pentru a le determina pe cele două părți să depășească conflictele. Cu toate acestea, documentul nu a avut caracter de tratat formal, iar procesul de pace rămâne incomplet.
În Asia de Sud-Est, intervenția States Unite a condus la un acord de încetare a focului între Thailanda și Cambodgia, după o perioadă de confruntări militare. Prin suspendarea temporară a unor acorduri tarifare, administrația americană a reușit să aducă cele două țări la masa negocierilor, deși acordul care a rezultat a fost descris ca fiind fragil.
Pe frontul israeliano-palestinian, sprijinul ferm acordat Israelului a coexistat cu eforturi de mediere, deși o soluție durabilă nu a fost atinsă. De asemenea, tentativele de a reduce tensiunile dintre India și Pakistan au condus la o încetare temporară a focului, deși disputele de fond au rămas nerezolvate.
În Africa, un acord semnat între Rwanda și Republica Democratică Congo a generat speranțe privind stoparea violențelor, dar implementarea sa rămâne o provocare. De asemenea, dispute precum cel privind Marea Baraj a Renașterii Etiopiene sau relațiile tensionate dintre Kosovo și Serbia au rămas pe agenda diplomatică, fără soluții clare.
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, promisiunile privind o rezolvare rapidă nu s-au materializat, iar poziția lui Trump a oscilat între propuneri de încetare a focului și amenințări cu măsuri economice. De asemenea, relațiile cu Coreea de Nord au rămas tensionate, în ciuda unor inițiative anterioare de dialog.
În general, abordarea diplomatică a fost caracterizată de un amestec de presiuni economice, inițiative de mediere și menținerea unor poziții ferme, cu rezultate variabile și adesea temporare.
