Aproape opt milioane de cetățeni bolivieni au fost chemați la urne duminică pentru a alege noul președinte al țării, într-un scrutin marcat de tensiuni politice și dispute privind legitimitatea procesului electoral. Alegerile au avut loc într-un context de criză economică profundă și de posibilă schimbare a orientării politice după două decenii de guvernare de stânga.
Fostul președinte Evo Morales, care a condus Bolivia între 2006 și 2019, a criticat puternic procesul electoral, susținând că acesta ar fi lipsit de legitimitate. Morales, care a fost exclus din cursa electorală după ce Curtea Constituțională a limitat mandatele prezidențiale la maximum două, a declarat că votul nul va obține cele mai multe susțineri – o poziție pe care a promovat-o în timpul campaniei.
Primul lider bolivian de origine indigenă a votat în orașul său natal din regiunea Chapare, fiind înconjurat de susținători care au format un cordon de protecție în jurul lui. Morales se confruntă cu un mandat de arestare într-un dosar care îl acuză de viol asupra unei minore – acuzații pe care le respinge categoric.
Printre candidații care au intrat în cursa electorală se numără milionarul de centru-dreapta Samuel Doria Medina și fostul președinte Jorge Quiroga, ambii având șanse consistente conform ultimelor sondaje. Scrutinul va alege nu doar noul șef al statului, ci va reconfigurea și compoziția parlamentului bicameral.
Alegerile au avut loc într-o țară confruntată cu dificultăți economice semnificative, iar rezultatele ar putea marca o schimbare majoră în orientarea politică a Boliviei după două decenii de guvernare socialistă.
